În contextul tranziției către o economie verde și sustenabilă, România va primi 2,14 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă (JTF) pentru a sprijini regiunile dependente de cărbune în eforturile lor de a elimina treptat acest combustibil fosil și de a adopta surse de energie regenerabilă. Acest fond face parte din politica de coeziune a UE și are scopul de a atenua impactul social și economic al tranziției către neutralitatea climatică, prevăzută pentru 2050.
Republica Elenă are în prezent termocentrale de profil cu putere instalată totală de 3.440 MW.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că autoritățile vor face tot ce e posibil pentru amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune și a exploatărilor miniere care le alimentează cu combustibil, în condițiile în care România nu reușește să-și asigure consumul de energie din producția internă.
România este în fruntea eforturilor UE în ceea ce privește reactoarele de mici dimensiuni care ar putea transforma blocul comunitar într-un lider în domeniul tehnologiilor curate. Până în prezent, însă, acestea nu au fost încă testate, se arată într-o analiză Politico.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, s-a întâlnit în Statele Unite, la Universitatea Harvard, cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme, și cu Maroš Šefčovič, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru tranziția verde.
Utilizarea cărbunelui în producția de energie va atinge nivelul de vârf anul acesta, deoarece răspândirea pe scară largă a surselor de energie regenerabile înlocuiește combustibilii fosili poluanți, se arată într-un raporta la firmei de consultanță Rystad Energy, transmite Bloomberg.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, va achita aproximativ 50 de milioane de euro/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 suma să scadă la aproximativ 20 milioane de euro, numai o companie a grupului, OMV Petrom Marketing, achitând un impozit pe profit inferior procentului de 1% aplicat cifrei de afaceri.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze autohtonă, OMV Petrom, a achitat sau a raportat elemente speciale în valoare de 2,35 miliarde lei în primele 3 trimestre ale acestui an în contul contribuției de solidaritate pe țițeiul rafinat introduse de guvernanți în luna mai a acestui an pentru petrolul rafinat în 2022 și 2023. În absența acesteia, profitul companiei înainte de impozitare ar fi scăzut doar cu 46%, de la 10,8 miliarde lei la 5,8 miliarde lei și nu cu 70%.
Municipalitatea orașului Petrila, centru minier carbonifer istoric al României, activ de la 1859 și închis în urmă cu 8 ani, vrea să ilumineze străzile și să alimenteze cu curent electric primăria și un liceu din localitate cu energie regenerabilă solară
România va solicita Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, ale cărei termene în prezent în vigoare au fost asumate de statul român atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și prin planul de restructurare și decarbonare a Complexului, aprobat de Bruxelles, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Atât Republica Moldova, cât și Ucraina, au beneficiat de sprijin energetic din partea României de mai multe ori pe parcursul anilor 2022 și 2023, după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și după decuplarea sistemelor energetice ale celor 2 țări vecine de la blocul de sincronizare Rusia-Belarus.
Țările Uniunii Europene nu au reușit să cadă de acord asupra reformelor în energie, după dezacorduri privind subvențiile pentru centralele pe cărbune, transmite Reuters.
Grupul energetic 3 de la termocentrala Rovinari din cadrul companiei de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, va fi retras definitiv din exploatare de la 1 iunie, iar grupul 7 de la termocentrala Turceni a CEO va fi trecut în conservare începând cu aceeași dată, decizia în acest sens fiind deja luată, se arată într-un document oficial.
Potrivit OUG nr. 186/2022, adoptată la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022 și modificată recent de către Parlament ca urmare a intervenției președintelui Klaus Iohannis, companiile din țiței, gaze, cărbune și rafinare care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv și ale căror profituri din 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor din 2018-2021, datorează contribuție de solidaritate de 60% din diferență.
OMV Petrom anunță că va plăti o taxă suplimentară, reprezentând contribuția de solidaritate, după ce președintele Iohannis a promulgat suprataxa mult îndulcită .
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Toate capacitățile de producție de energie electrică pe bază de cărbune din România ar urma să fie închise până la finalul anului 2031, adică cu un an mai devreme decât prevede legislația în vigoare a decarbonizării, a cărei adoptare a constituit jalon de îndeplinit în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Senatul a înregistrat cu data de 18 aprilie solicitarea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, lege menită să oblige și OMV Petrom, controlată de grupul austriac omonim, la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numind-o neconstituțională.
Președintele Iohannis a respins schimbarea taxei de solidaritate, în cazul căreia OMV Petrom a reacționat virulent, apreciind că modificarea introdusă de Parlament și anunțată în premieră de Profit.ro ca fiind pregătită nu este suficient de clară.
Public Power Corporation (PPC), cea mai mare companie energetică din Grecia, la care statul elen este cel mai mare acționar, cu peste 34% din capital, și care se află în curs de preluare a principalelor operațiuni ale Enel din România, are un plan de construire de instalații de stocare prin pompaj a energiei electrice în lacuri artificiale create în cariere de suprafață de exploatare a lignitului abandonate.
OMV Petrom reacționează virulent după modificarea privind taxa de solidaritate semnată astăzi în Parlament și anunțată anterior de Profit.ro ca fiind pregătită, apreciind că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției, ceea ce este foarte îngrijorător.
Parlamentul, prin vot final în plenul Camerei Deputaților, a adoptat miercuri legea de aprobare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022, cu tot cu amendamentul propus de coaliția de guvernare și prezentat anterior de Profit.ro, menit să oblige și OMV Petrom la plata contribuției.
Amendamentul, analizat de Profit.ro, își propune explicit să facă în așa fel încât și companiile care, strict în baza situațiilor financiare de anul trecut, nu au obținut minimum 75% din cifra de afaceri din activități vizate de contribuția de solidaritate (extracție de țiței, gaze și huilă, respectiv fabricare de produse petroliere rafinate și de cocserie) să fie obligate să plătească contribuția.